Transilvania Bike Trails Race 2015 – o cursa dintr-o poveste

In perioada 7 – 9 august 2015, Bike FM a aceptat invitatia organizatorilor celei de-a doua editii a Transilvania Bike Trails Race ( TBT Race ) si a strabatut traseele de cicloturism amenajate in zona Crit – Mesendorf – Viscri – Bunesti. Am fost preveniti inca de la inceput de doi dintre membri Nomad Racing Team, Daniel Sardan si Ciprian Muntele – cu care ne-am intalnit in Crit vineri dupa-amiaza, ca ne vor placea foarte mult traseele, dar n-am fi crezut ca ne vor placea ATAT de mult. Era pentru prima oara cand pedalam in acea zona si, desi aveam asteptari mari, n-am fi crezut ca acestea ne pot surprinde intr-o masura atat de mare.

Exista posibilitatea ca aceasta prezentare a evenimentului in note de superlativ cu nuante de extraordinar sa nasca ceva semne de indoiala. Asa ca va invitam sa mergeti in acea zona pe traseele cicloturitice amenajate, sa verificati daca am gustat din aceeasi doza de exaltare.

In primul rand am avut parte de vreme foarte buna. Am pedalat vineri seara intre Crit si Mesendorf si eram deja convinsi ca traseul pe care se va desfasura concursul a doua zi va fi unul foarte frumos. Am decis sa lasam restul traseului sa ne surprinda in timpul competitiei. Si asa a fost!

A doua zi dimineata, sambata, in jurul orei 08:00 eram deja in zona de start pentru a surprinde atmosfera. Vacile erau deja plecate spre pasuni. Se simtea peste tot in aer acest lucru. Nimeni nu parea sa fie deranjat. Satenii din Crit, i-am numi urmasii sasilor, dar n-am vrea sa gresim – in unele cazuri prea mult, incepeau sa-si exprime curiozitatea. Vanzoleala pe ulita mare a satului de unde urma sa se dea startul TBT Race crestea in intensitatea in fiecare minut. La un moment dat cotcodaceala gainilor a fost inlocuita de un zumzet de bass. Straiele traditionale locale model 1994 – 2007 incepeau sa-si estompeze din stralucire pe masura ce concurentii imbracati in ciclisti isi faceau aparitia in zona de start. Unii chiar erau ciclisti. Am vazut asta la finish. Unii doar se bucurau de statutul de ciclist, personaj destul de exotic in peisajul Crit – Viscri – Bunesti – Mesendorf. Acolo nici femeile nu poarta haine atat de mulate. Nici chiar copiii. Dar cineva trebuie sa le arate cum se face sa foloseasca, in uniforme corecte, traseele de cicloturism din spatele caselor lor.

Ne-am indreptat apoi spre carciuma din sat. Cred ca era cea principala. Am cerut o cafea si ne-am asezat la masa langa un localnic. Ne-a intrebat la ce ora e startul, pe unde mergem si daca venim pe seara la bal. Ne-a spus ca sigur ne intalnim acolo. La un moment dat, in timp ce palavrageam, ne-a asigurat ca daca ( se zvonea ca va veni Klau Iohannis ) vine presedintele nu trebuie sa ne facem griji, ca are loc si el. Atunci i-am vazut periile de cosar. L-am intrebat daca sunt ale lui. Raspunsul lui afirmativ avea o nota de superioritate. Mai tarziu aveam sa aflam ca era convins ca stiam ca e cosar si ne-am asezat langa el pentru o supradoza de noroc. Se pare ca ne-a purtat ceva noroc, unul dintre membri Bike FM, Mihai Stanoiu, urcand pe podium ceva mai tarziu in acea zi, pe locul 2 la categoria de varsta, aducand astfel primul trofeul in sanul echipei.

In cateva minute urma sa se dea startul asa ca am plecat spre arcada CST. Am asteptat, am mai vorbit si cu alti concurenti si prieteni dupa care … 10, 9, 8 ……… 3, 2, 1, START. Primii 7 kilometri urcare usoara pe un drum forestier, dupa care am virat stanga pe traseul amenajat in padure de cei de la Fundatia Adept Transilvania. Pentru cei ce n-au aflat pana acum cum este acest traseu amenajat, vom face o descriere in cateva cuvinte: e o poteca prin padure, dealuri, campuri etc. lata de 60 – 80 de centimetri si acoperita cu prundis. Aceasta serpuieste in mare parte prin padure. Dupa inca vreo 5 kilometri de urcat si coborat am ajuns in curtea Bisericii Fortificate din Mesendorf, i-am coborat treptele, care pe bicicleta, care pe jos, si am virat la dreapta spre Viscri. A urmat o urcare pe camp urmata de o alta urcare prin padure, au urmat dupa aceea o multime de peisaje, cateva stari de poveste date de acestea, am ajuns in Viscri, am plecat din Viscri – poate prea repede, am coborat dealuri, am urcat dealuri, la un moment dat eram pe un fel de traseu de downhill usor, un mic drop, alti kilometri ce serpuiau prin padure, am pedalat pe miristi, la un moment dat ne-am trezit ca urcam treptele Bisericii Fortificate din Bunesti, am mai pedalat cativa kilometri si am ajuns la finish. Primul lucru pe care l-am zis la finalul cursei a fost ca abia astept sa vin din nou anul viitor.

Am intrebat cine a castigat. M-am bucurat cand mi s-a zis ca Robert Dobai de la Nomad Merida CST e castigatorul, desi mizam pe Alexandru Stancu de la Bikexpert Racing Team. Acesta din urma spusese inca de la inceputul cursei ca nu e refacut dupa accidentarea de la Paltinis. Chiar si asa a venit pe 2, iar pe 3 a sosit colegul lui de echipa, Ede Molnar.

La fete pe locul 1 a venit Irina Dumitru de la Bikexpert Racing Team care a sprintat chiar la final, venind cu 2 secunde inaintea Suzannei Hilbert de la Nomad Merida CST. Podiumul feminin a fost completat de Doina Titei si ea membra a Nomad Merida CST.

Dupa care la „desert” de vesti legate de podium am aflat ca Mihai Stanoiu, colegul nostru de la Bike FM, a venit pe locul 2 la categoria de varsta . Alte rezultate pot fi consultate aici .

A urmat festivitatea de premiere stropita intens de o ploaie de sampanie uscata rapid de un soare ce-si incepuse probabil propria petrecere inca de dimineata si acum isi facea cam tare de cap. Dupa premianti, pe scena au urcat, conform programului, Cvartetul 4Tune, care ne-au pus aplauzele la treaba. A urmat o trupa de care n-am auzit pana atunci, dar care suna foarte bine: Dune Pilot. Seara a fost bal in curtea Bisericii Fortificate din Crit. Localnicii au imbracat straie de sarbatoare, populare, si si-au dansat muzica. Alaturi de ei ciclisti si insotitorii acestora. Povestea a continuat tarziu in noapte insa, dupa gulas cu pilaf si salata de varza oferit in chip de pasta-party dupa concurs, porci la protap dupa festivitatea de premiere si alte placinte traditionale, toate stropite adecvat cu bere rece si sprit, amintirile au inceput sa traiasca intr-o lume a lor. Ne propunem sa le redescoperim din nou anul viitor.

Felicitari organizatorilor TBT Race ( ne bucuram ca l-am cunoscut pe Ben, dar regretam ca n-am apucat sa-l cunoastem pe Cornel ), multumim partenerilor tehnici de la Nomad, aprecieri pentru sponsori ( la mai mare ), bravo tuturor participantilor si insotitorilor, sarutari de maini doamnelor si domnisoarelor.

P.S. Nu ne-am prins daca Primaria a ajutat sau dimpotriva.

11887909_906225062783371_7599976124772451488_n 11816089_694290074036324_5660843024911134679_o 11823061_694291264036205_3186233443498501993_o 11882834_694244854040846_3843193664630736865_o

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *